Datasets:

hcoxec

/

romanian_100k

like 0

Uneori, încrederea dintre ţări a lipsit în mod categoric.

Lipsa de încredere, mai degrabă decât încrederea, a caracterizat relaţiile.

Din fericire, aceste lucruri sunt de domeniul trecutului, iar noi vedem acum noi posibilităţi pentru Europa.

Cei mai mulţi dintre noi, cei din Parlamentul European, avem de multă vreme ocazia să ne bucurăm de libertăţile pe care spaţiul Schengen le oferă.

Este uşor să uităm nivelul unic de încredere dintre state care a constituit baza creării sale.

Este uşor să uităm drumul anevoios parcurs pentru a ajunge în acel punct.

Totuşi, libera circulaţie este o premisă obligatorie pentru ca oamenii să se poată întâlni dincolo de graniţele naţionale.

Domnule preşedinte, după cum bine a spus şi dl Coelho, este, bineînţeles, important să existe un mecanism eficient şi transparent de evaluare a acquis-ului Schengen, astfel încât spaţiul respectiv să rămână şi să se transforme într-un spaţiu definit de libera circulaţie.

Cu toate acestea, baza acordului Schengen o reprezintă încrederea dintre statele implicate în cadrul cooperării, şi nu mecanismul însuşi.

Este important ca acest mecanism să fie deopotrivă eficient şi transparent şi, din această cauză, eu personal văd o problemă în propunerea Comisiei.

Această problemă constă în faptul că rolul actual al Consiliului este transferat Comisiei, iar aria de aplicabilitate a cooperării este drastic redusă.

Totuşi, cea mai serioasă obiecţie pe care o fac este aceea că noi, reprezentanţii aleşi ai cetăţenilor în Parlamentul European, suntem excluşi din acest proces.

Discutăm acum despre ceva la fel de tehnic precum un mecanism de evaluare, dar nu trebuie să uităm că acesta priveşte fundamentele de bază ale cooperării europene: libertatea, securitatea şi justiţia.

De aceea, este important pentru noi să fim toţi implicaţi în luarea noilor decizii din acest domeniu.

Aşadar, aş dori să solicit Comisiei să ia notă de mesajele critice exprimate aici, în acest Parlament.

Îndemn Comisia să vină cu o propunere nouă şi îmbunătăţită cât mai curând posibil.

Esenţa unei noi propuneri trebuie să fie aceea că orice amendamente aduse mecanismului de evaluare trebuie să fie supuse codeciziei între Comisie, statele membre şi, în particular, reprezentanţii aleşi ai cetăţenilor în cadrul Parlamentului European.

(EL) Domnule preşedinte, propunerea Comisiei are scopul de a consolida rolul grupului de lucru pentru evaluarea Schengen prin sporirea eficienţei şi transparenţei acestui mecanism, pentru a proteja aplicarea eficientă şi consecventă a acquis-ului Schengen.

Este curios totuşi cum libera circulaţie în cadrul Uniunii Europene, cu toate acestea, se străduieşte în acelaşi timp să stabilească un sistem care nu respectă nici pe departe toate procedurile privind respectarea drepturilor omului.

Dificultatea pe care o avem în evaluarea aplicării acquis-ului Schengen constă tocmai în dificultatea pe care o avem în acceptarea ideii că prevede schimbul unor informaţii sensibile, a "dosarelor personale” şi a mecanismelor represive care au fost create sub pretextul protejării zonei europene şi a liberei circulaţii în acest spaţiu.

Comisia are dreptate să fie îngrijorată.

Desfiinţarea controalelor la frontierele interne depinde de luarea unei serii de măsuri compensatorii adecvate în materie de consolidare a controalele la graniţele externe şi a cooperării între poliţie, vămi şi instanţele judecătoreşti.

Ea a mai implicat, şi încă mai implică, un schimb constant de informaţii, precum şi folosirea vizelor biometrice la intrarea în Uniunea Europeană.

Considerăm că orice evaluare trebuie să ia în considerare oportunitatea tuturor măsurilor relevante luate şi nu trebuie doar să verifice aplicarea acestora.

În niciun caz nu vom fi de acord cu o propunere care, dacă va fi aprobată, va acorda o şi mai mare legitimitate unor măsuri preponderent represive prin intermediul mecanismelor lor de evaluare.

Domnule preşedinte, întotdeauna am crezut că a fi deputat în Parlamentul European este o pierdere de vreme, dar în această seară s-a atins apogeul.

Discutăm aici despre ceva care nici nu contează cu adevărat, deoarece Tratatul de la Lisabona - cu care, după cum ştiţi, ne-am atins ţelul - urmează să intre în vigoare în cursul lunii viitoare sau cam aşa ceva, iar noi va trebui să dezbatem acest lucru încă o dată.

Deci iată ce facem, ne pierdem vremea. Vă mulţumesc foarte, foarte mult.

Haideţi să aruncăm o privire critică asupra Acordului Schengen şi asupra a ceea ce a însemnat el cu adevărat pentru Europa: a permis infractorilor, traficanţilor de persoane şi de droguri să călătorească nestingheriţi mii de kilometri; a permis taberelor precum Sangatte şi Jungla să se dezvolte de cealaltă parte a Canalului Mânecii, oamenii locuind în ele în condiţii deplorabile.

Sper că sunteţi mândri de dumneavoastră.

Ar trebui să ţineţi seama de Convenţia privind statutul refugiaţilor din 1951, care spune că un refugiat trebuie să solicite azil în prima ţară sigură, dar dumneavoastră nu luaţi în seamă acest lucru.

Nu ţineţi seama de legislaţia internaţională şi pretindeţi că sunteţi o personalitate juridică responsabilă, aşa cum v-ar face Tratatul de la Lisabona.

Să fim serioşi: acest loc este o glumă!

Poporul Marii Britanii doreşte să-şi controleze propriile frontiere; a suportat deja prea multe sub conducerea dumneavoastră.

În încheiere, vă las acest avertisment: poporul britanic este unul corect, tolerant şi de încredere, dar atunci când exageraţi, noi ripostăm.

Şi când ripostăm, câştigăm.

(NL) Doamnă preşedintă, este cu siguranţă necesar un mecanism de evaluare mai eficient pentru aplicarea "acquis-ului Schengen”, însă am impresia că aici pierdem timpul discutând genul îngerilor, în timp ce graniţele UE sunt pline de breşe.

Acest lucru ţine mai mult de lipsa voinţei politice de a monitoriza graniţele externe în mod eficient din partea guvernelor majorităţii statelor membre şi chiar din partea UE, decât de lipsa unor mecanisme de evaluare eficiente.

Ştim cu toţii că există state membre care nu sunt capabile sau nu sunt dispuse să îşi protejeze graniţele externe cu statele non-UE împotriva imigraţiei ilegale.

Ştim cu toţii că există guverne care subminează întregul sistem Schengen prin regularizarea în masă a străinilor cu situaţie ilegală.

Aş aminti exemplele guvernului Zapatero din Spania, precum şi guvernele Italiei, Olandei şi, în cele din urmă, dar nu în ultimul rând, cel al Belgiei.

Guvernul belgian se pregăteşte în prezent să regularizeze în mod masiv situaţia noilor imigranţi ilegali şi astfel pune în pericol întregul sistem, deoarece imigranţii ilegali cu situaţia regularizată în acest mod pot să se stabilească oriunde doresc în Uniunea Europeană.

(CS) Doamnelor şi domnilor, modernizarea Sistemul de Informaţii Schengen devine un coşmar.

Odată cu continuarea extinderii UE, terorismul şi crima organizată reprezintă un risc din ce în ce mai mare şi, prin urmare, asigurarea unor niveluri mai înalte de siguranţă trebuie să reprezinte o prioritate.

Este reprobabil faptul că trecerea la noua bază de date este amânată din nou.

Sistemul conţine date privind persoane dispărute, bunuri furate şi proceduri juridice.

Sistemul actual este în funcţiune din 1995 şi a fost dezvoltat pentru maximum 18 ţări.

Apreciez flexibilitatea Comisiei, care a făcut posibilă extinderea Schengen, în ciuda întârzierilor cu sistemul SIS II.

Integrarea celor nouă noi state membre a fost posibilă doar în condiţii excepţionale, desigur.

A doua versiune a sistemului va fi disponibilă cel mai devreme în 2011.

Se presupune că aceasta va îmbunătăţi administrarea, flexibilitatea, siguranţa şi capacităţile de stocare a datelor, oferind, de asemenea, noi funcţii.

Sistemul va permite includerea de noi state, inclusiv realizarea unei legături cu Marea Britanie şi cu Irlanda.

De asemenea, agenţia FRONTEX trebuie să aibă întreaga autoritate necesară pentru a combate imigraţia ilegală în mod eficient.

Cu toate acestea, am rezerve în privinţa trecerii în sfera Comunităţii a grupului de lucru Schengen, deoarece mă preocupă faptul că aceasta va face ca statele membre să uite de responsabilitatea de a efectua controale.

Pe de altă parte, aş vrea să vă atrag atenţia asupra experienţei cetăţenilor cehi, deoarece am aflat de cazuri în care ofiţeri de poliţie germani şi austrieci au hărţuit conducători auto cehi fără motiv.

Regret faptul că preşedintele Klaus amână în mod absurd ratificarea Tratatului de la Lisabona, însă este evident că imediat după ce se va întâmpla acest lucru, Comisia va fi nevoită să prezinte din nou propunerea legislativă, de data aceasta în cadrul procedurii de codecizie cu Parlamentul European.

Prin urmare, acum sunt în favoarea respingerii textelor prezentate, aşa cum a propus dl Coelho, pe care îl felicit pentru un raport excelent.

(PL) Doamnă preşedintă, cuvântul "Schengen” a răsunat de nenumărate ori în acest Parlament.

Majoritatea suntem de acord că Schengen a fost un mare succes şi că pentru populaţia noilor ţări, a noilor state membre ale Uniunii Europene, acest lucru înseamnă marele succes al integrării.

Însă, în acelaşi timp, Schengen reprezintă o obligaţie enormă şi noile state sunt cele care şi-au asumat-o - statele baltice, Polonia, Slovacia, România şi Bulgaria.

Responsabilitatea graniţei de est a Uniunii Europene cade pe umerii noilor state membre, iar acestea îşi îndeplinesc această obligaţie foarte bine.

Cu toate acestea, aş dori să vorbesc despre un lucru care nu a fost menţionat aici.

Ceea ce reprezintă pentru noi un motiv de admiraţie şi de mândrie - mă refer la sistemul Schengen şi la libertatea de mişcare - reprezintă un coşmar şi o sursă de probleme imense pentru toţi cei care sunt vizaţi de politica vizelor şi care trebuie să obţină ceea ce se numeşte "viza Schengen”.

Mă refer la rezidenţii Ucrainei, ai Moldovei şi ai altor ţări din răsărit, care doresc să vină în Uniunea Europeană.

Au fost introduse vizele Schengen, însă acestea au un cost ridicat.

Persoanele din aceste ţări trebuie să plătească pentru aceste vize cam cât câştigă pe lună.

Sunt supuşi unei proceduri umilitoare pentru a le obţine şi trebuie să stea la cozi uriaşe.

Şi aceasta este o faţetă a sistemului Schengen.

Pentru aceştia, Schengen înseamnă umilinţă, un obstacol şi o problemă.

Pentru a stabili un sistem pentru evaluarea funcţionării politicii Schengen, aş dori măcar să menţionez problemele legate de politica vizelor.

Aş vrea să evaluez acest aspect.

Poate că a existat o motivaţie pentru aceasta, însă nu ştim cât timp va fi în vigoare această politică şi aş dori să evaluăm modul în care am introdus astfel de instrumente, care ne separă de multe persoane care vor în mod firesc să vină în zona noastră, în zona Schengen.

Deşi nu acesta este subiectul raportului, am vrut să spun aceste cuvinte în cursul dezbaterii de azi.

(DE) Doamnă preşedintă, după cum ştiţi, în prezent sunt 28 de ţări, inclusiv 25 de state membre ale UE, care au renunţat la controlul traficului de pasageri de la graniţele comune.

Acest grad de libertate a mişcării depinde în mod evident de o încredere amplă între statele în cauză.

Este absolut necesar ca libera circulaţie a traficului de pasageri să fie reglementată în mod durabil de măsuri complementare eficiente.

O importanţă deosebită în acest context o are supravegherea eficientă şi controlul graniţelor externe, care - după cum ştim - trebuie efectuate respectând standarde uniforme în tot Sistemul de Informaţii Schengen şi prin introducerea de condiţii de intrare armonizate pentru cetăţenii ţărilor terţe.

Din nefericire, ne aflăm încă departe de acest lucru.

Respectarea mecanismelor adiacente este, prin urmare, un factor esenţial pentru securitatea cetăţenilor UE.

Ţara mea, Austria, este afectată în mod deosebit din cauza apropierii din punct de vedere geografic de statele est-europene.

Este de ajuns să luaţi în considerare contextul ultimelor incidente care au avut loc în timpul confiscării unui camion frigorific în care s-au găsit 64 de imigranţi ilegali curzi care călătoreau ilegal, venind din Turcia, prin Ungaria şi Austria, pentru a ajunge în Germania.

Acest caz arată cât de important este să ne putem baza pe un control corespunzător şi eficient al graniţelor externe şi cât de rar se întâmplă acest lucru.

Pe plan intern, trebuie să combatem şi infracţionalitatea în creştere în numeroase regiuni ale Europei, care este generată din ce în ce mai mult de grupurile organizate transfrontaliere.

Aceasta fiind situaţia, consider că ar trebui să ne gândim la reintroducerea temporară a controalelor la graniţele interne.

După cum ştiţi, această măsură s-a dovedit foarte eficientă în timpul Cupei UEFA din 2008.

Deoarece introducerea unui mecanism de evaluare pentru monitorizarea aplicării acquis-ului Schengen este o preocupare majoră a statelor membre şi mai ales a cetăţenilor lor, consider că este foarte important pentru Parlamentul European, în calitate de reprezentant al cetăţenilor, să fie implicat în aceste decizii.

(IT) Doamnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, ambele propuneri transferă integral Comisiei puteri care au fost deţinute până acum de Consiliu.

Odată cu iminenta intrare în vigoare a Tratatului de la Lisabona şi cu abolirea în consecinţă a structurii pe piloni a Comunităţii, situaţia juridică va fi profund schimbată.

Aşadar, mecanismul de evaluare va trebui să se bazeze pe o distribuţie consecventă a atribuţiilor împărţite în prezent de primul şi de al treilea pilon.

Din acest motiv, consider că este esenţial ca propunerea să prevadă o mai mare implicare a statelor membre - nu cred, domnule Barrot, că este suficientă implicarea experţilor - şi, mai presus de orice, implicarea reală, participarea reală a Parlamentului European în cadrul grupului de coordonare a mecanismului pentru monitorizarea şi verificarea aplicării corecte a acquis-ului Schengen.

Mai mult, în opinia mea, ar trebui să determinăm şi să definim mai bine, prin intermediul unor criterii mai cuprinzătoare, mai precise, modul de utilizare a parametrului presiunii migraţiei, care evidenţiază zonele de risc maxim unde ar putea surveni vizite neanunţate.

În ultimul rând, propunerile ar trebui tratate sub forma unui singur pachet şi nu separat, deoarece ambele reprezintă aspecte comune ale aceleiaşi probleme şi prezintă aceleaşi deficienţe.

Un alt motiv ar fi faptul că, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, procedura aplicabilă va fi codecizia.

Deci susţin din toată inima poziţia dlui Coelho şi apelurile adresate Comisiei de a retrage aceste propuneri pentru a prezenta altele mai bune, care să ia în considerare rezultatul acestei dezbateri.

Calitatea de membru Schengen aduce cu sine asigurarea libertăţii depline de circulaţie a cetăţenilor unui stat membru în interiorul acestui spaţiu, prin eliminarea totală a frontierelor dintre statele membre.

Siguranţa spaţiului Schengen depinde de rigoarea şi eficacitatea cu care fiecare stat membru efectuează controalele la frontierele sale externe.

Instituirea - pentru că noi aici vorbim de un mecanism de dublă evaluare -, este necesară, deoarece vorbim de evaluarea şi verificarea aplicării acquis-ului comunitar Schengen pentru a asigura punerea în aplicare transparentă, eficace şi coerentă a acestuia.

Deşi trebuie să salutăm propunerea Comisiei, atât pentru decizie, cât şi pentru regulament, deoarece considerăm că aduce un nivel ridicat de încredere reciprocă între statele membre care fac parte dintr-un spaţiu fără frontiere interne şi asigură standarde ridicate unitare în aplicarea concretă a acquis-ului Schengen, considerăm, totuşi, că ea ar trebui să fie revizuită în vederea, şi după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

Apreciez faptul că, în propunerea Comisiei, statele membre cooperează cu aceasta în cadrul grupului de coordonare, pentru a permite Comisiei să pună în aplicare acest mecanism de evaluare; de asemenea, apreciez faptul că se dezvoltă nişte programe multianuale şi are loc implicarea unor experţi naţionali, pentru a participa la vizitele la faţa locului, ceea ce facilitează un mai bun schimb de informaţii între statele membre în domeniul acquis-ului comunitar.

Cu toate acestea, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, domeniul cooperării poliţieneşti şi judiciare intră în cadrul primului pilon, pilonul legislaţiei comunitare.